Treceți la conținutul principal

În Bucureşti, un singur şomer rom la 30 de joburi libere articol din cotidianul GANDUL

La nouă dimineaţa, când s-a deschis bursa de joburi din Capitală, nu era picior de şomer rom. Şomerii au apărut mult mai târziu, după ce şi-au făcut somnul de dimineaţă. La 3.000 de joburi au fost doar 100 de romi.

Un singur rom la 30 de joburi. Acesta este bilanţul bursei locurilor de muncă pentru romi, organizată ieri în Bucureşti de Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. S-au oferit 3000 de slujbe. La ora 9, când s-a deschis bursa, angajatorii s-au speriat.
Nu era picior de rom în sală. „Lasă, că ei se scoală mai târziu, să mai aşteptăm până se trezesc. De fapt, întreaga bursă trebuia decalată măcar cu o oră, până face ochi toată lumea”, s-au îmbărbătat ofertanţii. „Armata” reprezentanţilor romilor se plimba nervoasă prin sală, cu ochii pe ceas. „De ce nu vin, de ce nu vin? Că doar le-am spus...”, comentau. În total, au fost vreo 20 de reprezentanţi ai etniei – consilieri din toate primăriile de sector şi şefi de ONG-uri.
Zic că au muncit din greu să-şi convingă „fraţii” să vină la bursă. „Cu două săptămâni înainte le-am împărţit fluturaşi şi am pus afişe în centrele de asistenţă socială, s-a făcut şi caravana ocupării locurilor de muncă pentru romi, au fost informaţi despre bursă la fiecare unitate de învăţământ. Am informat foarte mult mai ales în cartierele cu romi, în Chitila, Dămăroaia, în Străuleşti”, a spus Sandu Ciubotariu, consilier în Partida Romilor.
I-am întrebat pe consilieri de ce n-au apărut încă şomerii. „Or să vină, or să vină, dar ştiţi cum e cu transportul şi cu traficul din Bucureşti, iar ei trebuie să ajungă de departe. Şi nici locurile de muncă oferite nu sunt tocmai pe profilul lor”, ni s-a explicat. „Şi, ştiţi, chiar există o problemă legată de mentalitatea angajatorilor, că nu vor să le facă oamenilor de la început carte de muncă”, a încercat altul să-i scuze pe absenţi.
Cele mai multe oferte au fost pentru calificaţi (aproape 1.500 de posturi). S-au căutat confecţionerii, şoferii, maşiniştii, sudorii, strungarii, electricienii, zidarii, zugravii şi betoniştii. Angajatorii au promis lefuri de 1500 – 1800 de lei pentru un zidar sau un dulgher calificat.
Un necalificat pe aceste meserii ar primi în jur de 1.000 de lei. Dar astea au fost cam cele mai bănoase meserii de la bursă. Degeaba, însă, că tot nu le-a căutat nimeni. Cele mai slab plătite meserii au fost cele de pavator–asfaltator, gunoier şi măturător. 400 de lei la necalificaţi şi 600 la calificaţii cu ceva vechime. Angajatorul – ADP sector 2. „Am fost şi la bursa trecută, dar n-am găsit nici un om. Cine să mai vină la bursă, că ăia buni au plecat din ţară, au mai rămas doar ăia pe care-i dă lumea afară”, a concluzionat un angajator.
Pentru funcţionarii AMOFM, a fost mai mare deranjul decât rezultatul – au muncit o lună de zile să organizeze bursa. Culmea ironiei, pentru romi niciodată oferta n-a fost aşa de bogată ca anul acesta. În schimb, niciodată în istoria bursei n-au venit atât de puţini romi. Din cei 150 de şomeri veniţi să-şi caute un loc de muncă, romi au fost numai 100.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

B.G.S., o politie paralela, care le aduce fratilor Bogdan si George Oprea profituri de 30.000.000 de euro pe an!

Una dintre afacerile care l-au dus pe anonimul Bogdan Oprea de la un simplu bodyguard la poziţia de milionar în topul Forbes este şmecheria B.G.S.. Fondată în 1994, cu două bîte şi cîţiva dolari împrumutaţi, B.G.S. a ajuns să le aducă lui Bogdan Oprea şi fratelui său, George Oprea, un profit de 30 de milioane de euro anual, pe timp de criză! Dacă pînă în 2004, afacerea B.G.S. putea fi considerată una normală, nediferenţiindu-se cu nimic de celelalte, cu acelaşi obiect de activitate, după 2004 aceasta a explodat. La baza lansării în învîrtelile cu bani mulţi au stat numeroasele contracte pe care B.G.S. le-a cîştigat cu statul sau  cu autorităţile locale, pentru paza unor obiective. De la parcuri şi grădini publice, pînă la sisteme de irigaţii, autostrăzi, stadioane, spitale sau pieţe, B.G.S. nu a lăsat să îi scape aproape nimic. Surse din cadrul acestui sistem al firmelor de pază şi protecţie ne-au dezvăluit  că „boom“- ul B.G.S. s-a bazat pe relaţia  foarte strînsă pe c

Plamanii Capitalei, mancati de TBC-ul banilor - de Andrei A. Dobrogea (Gardianul)

Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana, de vina fiind si VIP-urile care defriseaza in voie padurile adiacente. Miercurea trecuta, in Bucuresti era mai cald decåt in Nairobi, capitala Kenyei, sau decåt in Yaounde, capitala Camerunului. Principalul motiv care a dus la incalzirea globala il reprezinta defrisarile de paduri si schimbarea destinatiilor spatiilor verzi. Iar stoparea defrisarilor reprezinta cea mai facila metoda de a reduce procesul de incalzire globala. Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana, cu praf, cu noxe, singurul antidot fiind oxigenul vegetatieiIn Bucuresti s-au taiat un milion de copaci si inca alte doua milioane in padurile din afara Capitalei. A ramas 25% din suprafata acoperita de arbori in 1989. S-a taiat fara mila, s-au facut case, banci, magazine pe locul unde ar trebui sa fie arbori. Ilegalitatile de acest gen sunt si au fost determinate de activitatea unor functionari corupti din Ministerul Agriculturii care emit aprobari de scoatere

Basescu loveste din Franta

Intr-un interviu aparut in revista "Politique internationale" presedintele face praf intreaga clasa politica, cu exceptia PD Jurnalista Arielle Thedrel de la revista "Politique internationale", l-a chestionat pe presedintele Traian Basescu cu privire la intreaga clasa politica romaneasca si institutiile de varf din Romania. Reproducem fragmente importante din acest interviu.Domnule presedinte, de ce au dorit trei sferturi din parlamentari sa va demita?Din trei motive: in primul rand pentru ca pe data de 7 decembrie, anul trecut, am condamnat, in Parlament, crimele regimului comunist. Clasa politica romana a refuzat pana atunci sa faca un astfel de gest deoarece un mare numar de vechi comunisti inca mai activeaza in sfera politica sau economica. Cea de-a doua explicatie ar fi ca la finele anului trecut s-a definitivat transferul a aproximativ un milion si jumatate de dosare apartinand fostei politii politice comuniste catre Consiliul National pentru studierea Arhivel