Treceți la conținutul principal

Scrisoare pentru fiul meu - de Monica Tatoiu, 20 Iunie 2007

Scrisul, pentru multi dintre noi, cei ce am traversat fluviul nabadaios al tranzitiei si am ajuns la mal teferi si nevatamati, material si mental(?) este, trebuie s-o recunoastem, un fel de medalie suplimentara la butoniera. Cum sunt bolizii in Romania pentru anumite grupuri definite prin ceea ce le lipseste membrilor lor. Eventual, o validare a faptului ca nu suntem din mucavaua din care, de regula, sunt construiti capitalistii tranzitiilor aflati la prima generatie. M-am intrebat, iar membrii familiei mele au facut-o suficient de transant ca sa ma oblige sa recunosc, de ce m-am apucat sa scriu, eu, eleva despre care profesoara de romana din liceu spunea ca se exprima in sughituri. Nu eram, la acea vreme, capabila sa citesc mai mult de rezumatele lui Tudor Vianu din “Arta prozatorilor romani”. Recunosc ca nu l-am citit, ever! pe Creanga, si nici pe Sadoveanu. N-am inteles poezia lui Barbu, desi folosea limbajul ermetic al matematicii. Am fost unul dintre acei elevi care, pe langa faptul ca se incapatanau sa nu se supuna normelor de orice fel, mai erau si suficient de iresponsabili sa se lanseze in bataliile, pierdute din start, cu dascalii specializati doar in arta monologului. M-am apucat sa citesc de nevoie, as putea spune. Nu eram primita in grupul “intelectualilor”, din care facea parte baiatul de care ma indragostisem intr-o primavara cand, intre doua probleme de geometrie, am descoperit cat de “nerusinat” miros teii din parcurile Timisoarei. Trebuie sa recunosc ca, citind mult si pe nerasuflate, am putut sa recuperez pozitia de lider pe care oricare licean si-o doreste. Am invatat sa ma exprim folosind limbajul trupului, propozitiile neterminate, cu acelasi efect cu care colegele mele mai necitite foloseau zburatacirea pleoapelor. Am invatat sa ma bucur 98% (2% a fost un dezastru ca, deh! asa se intampla si cu fetele, nu doar cu femeile) de fiecare clipa minunata a liceului, consumand exact combustibilul potrivit motorului de atunci, fara sa afectez rezervele pentru mai tarziu. Ce mi-a oferit cititul? Libertatea sa evadez, ori de cate ori mi se punea pumnul in gura. De cate ori strangeam din gene, de ciuda ca lucrurile nu se-intampla asa cum vreau eu si nu voiam sa plang, iar lumea sa rada de mine.Cu tristete am descoperit ca generatia fiului meu nu citeste. Am inceput sa-i povestesc seara, dupa ce stingeam lumina. Monologuri de copil mare. Cand a inceput sa ma roage sa vin acasa mai devreme, am stiut ca trebuie sa-i scriu povestile mele despre lumea mea. Pe un suport ce ii spune mai mult decat cartile prafuite din biblioteca. Aici.“Dragul meu drag, cititul te ajuta sa visezi, sa fii in acelasi timp astronaut si magician, te ajuta sa inveti fara sa suferi. Cunoasterea prin citit distruge frontierele ce ne tin prizonieri intr-un spatiu prea stramt pentru energiile ce salasuiesc in noi, ne transforma in eroi, invingatorii de demoni din jocurile tale. A venit vacanta, e timpul tau. Nu-ti bate joc de el. Intr-o buna zi, si teii Bucurestiului, cati vor mai ramane in picioare, te vor imbolnavi de dragoste. Dragostea are nevoie de cuvinte, aceleasi, de mii de ani. Fetele ce merita cucerite au nevoie de cuvinte mestesugite ca sa catadicseasca sa te bage in seama.”
Mama!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plamanii Capitalei, mancati de TBC-ul banilor - de Andrei A. Dobrogea (Gardianul)

Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana, de vina fiind si VIP-urile care defriseaza in voie padurile adiacente. Miercurea trecuta, in Bucuresti era mai cald decåt in Nairobi, capitala Kenyei, sau decåt in Yaounde, capitala Camerunului. Principalul motiv care a dus la incalzirea globala il reprezinta defrisarile de paduri si schimbarea destinatiilor spatiilor verzi. Iar stoparea defrisarilor reprezinta cea mai facila metoda de a reduce procesul de incalzire globala. Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana, cu praf, cu noxe, singurul antidot fiind oxigenul vegetatieiIn Bucuresti s-au taiat un milion de copaci si inca alte doua milioane in padurile din afara Capitalei. A ramas 25% din suprafata acoperita de arbori in 1989. S-a taiat fara mila, s-au facut case, banci, magazine pe locul unde ar trebui sa fie arbori. Ilegalitatile de acest gen sunt si au fost determinate de activitatea unor functionari corupti din Ministerul Agriculturii care emit aprobari de scoatere...

B.G.S., o politie paralela, care le aduce fratilor Bogdan si George Oprea profituri de 30.000.000 de euro pe an!

Una dintre afacerile care l-au dus pe anonimul Bogdan Oprea de la un simplu bodyguard la poziţia de milionar în topul Forbes este şmecheria B.G.S.. Fondată în 1994, cu două bîte şi cîţiva dolari împrumutaţi, B.G.S. a ajuns să le aducă lui Bogdan Oprea şi fratelui său, George Oprea, un profit de 30 de milioane de euro anual, pe timp de criză! Dacă pînă în 2004, afacerea B.G.S. putea fi considerată una normală, nediferenţiindu-se cu nimic de celelalte, cu acelaşi obiect de activitate, după 2004 aceasta a explodat. La baza lansării în învîrtelile cu bani mulţi au stat numeroasele contracte pe care B.G.S. le-a cîştigat cu statul sau  cu autorităţile locale, pentru paza unor obiective. De la parcuri şi grădini publice, pînă la sisteme de irigaţii, autostrăzi, stadioane, spitale sau pieţe, B.G.S. nu a lăsat să îi scape aproape nimic. Surse din cadrul acestui sistem al firmelor de pază şi protecţie ne-au dezvăluit  că „boom“- ul B.G.S. s-a bazat pe relaţia  foart...

Votul e cea mai profitabila investitie

  Pentru partidele de la Putere, corectitudinea alegerilor si democratizarea institutiilor statului de drept nu constituie o prioritate. Cam asta rezulta din analiza discursului lor politic recent. Or fara o reforma electorala clara, Romania va organiza niste alegeri absolut inutile. De demonstrat. Asocierea intre politicieni si afaceristi, veche de cand lumea, nu e brand romanesc. Accesul celor bogati la putere s-a facut pretutindeni prin mijlocirea alesilor si a functionarilor de stat corupti. Aceleasi lucruri se petrec si in democratiile consacrate, evident, intr-o masura mult mai mica decat in tarile unde Justitia nu-si (poate) face datoria. Singurele diferente constau probabil in dimensiunile business-ului si tragismul consecintelor. Votul nostru si averile lor Afirmatiile de mai sus pleaca de la o observatie verificata: in Romania principalele averi provin din afaceri cu statul, din tunuri date bugetelor nationale, locale sau sectoriale, adica ale ordonatorilor secunda...