Autonomia Ţinutului Secuiesc – aşa cum o văd noii prieteni ai preşedintelui Băsescu de Caterina Nicolae si Raluca Dimitriu (Gandul)
Traian Băsescu a ieşit, ieri, într-o declaraţie de presă de 50 de minute, pentru a povesti impresiile sale de vacanţă din Covasna. Pe lângă reluarea tezei sărăciei generalizate din judeţele locuite preponderent de secui şi a convingerii că investitorii sunt alungaţi din această zonă de declaraţiile alarmiste ale politicienilor, şeful statului a vrut să pună capăt şi dezbaterilor din presă legate de partizanatul afişat în disputa UCM – UDMR. Băsescu a încercat să demonstreze că apropierea sa de radicalii maghiari conduşi de Szasz Jeno nu este reală şi că îi condamnă deopotrivă pe ucemişti şi pe udemerişti pentru disputele lor pentru dominaţie politică.
Discursul prezidenţial vine la câteva zile după ce fitilul tensiunilor dintre cele două formaţiuni a fost aprins exact de prietenia lui Traian Băsescu cu primarul din Odorheiu Secuiesc. Grupările politice radicale ale maghiarilor sunt tocmai cele care au insistat ani la rând pentru instituirea autonomiei Ţinutului Secuiesc, organizând, în prima parte a anului, şi un referendum, declarat nelegitim de autorităţi, pentru atingerea acestui scop. Iată cum arată planurile autonomiste ale noilor aliaţi politici ai şefului statului:
Trei judeţe transformate în opt scaune
Conform proiectului Statutului Ţinutului Secuiesc, judeţele Harghita, Covasna şi jumătatea estică a Mureşului urmează să devină regiune autonomă, organizată intern pe modelul scaunelor secuieşti, introdus pe la 1200. Astfel urmează să fie constituite 8 scaune: Kézdi (Kézdiszék) cu reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kézdivásárhely), Orbai (Orbaiszék) – reşedinţa la Covasna (Kovászna), Sepsi (Sepsiszék) – reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy), Ciuc (Csíkszék) – reşedinţa la Miercurea-Ciuc (Csíkszereda), Odorhei (Udvarhelyszék) – reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Székelyudvarhely), Gheorgheni (Gyergyószék) –reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós), Mureş (Marosszék) – reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvásárhely), Micoloşoara-Brăduţ (Miklósvár-Bardocfiuszek) – reşedinţa la Baraolt (Barót).
Guvern regional şi Parlament propriu
Autonomia urmează să introducă un parlament şi un guvern regionale – Consiliul de Autoadministrare, respectiv Comisia de Autoadministrare. Mai mult, în cadrul regiunii, fiecare scaun va avea autonomie proprie. Vicepreşedintele CNS, Ferencs Csaba, ne-a precizat că atât Consiliul, cât şi Comisia de Autoadministrare vor funcţiona după modelul Legislativului şi Guvernului de la Bucureşti. „Pentru Consiliul, adică pentru miniparlamentul nostru, vom organiza alegeri libere. Nu ştim încă dacă membri vor fi aleşi pe liste sau uninominal. Consiliul va avea însă competenţe mai restrânse decât Parlamentul de la Bucureşti, la fel ca şi Comisia faţă de Guvern. Miniguvernul va avea menirea de a înfăptui legile date de miniparlament”, a explicat liderul CNS.
Statutul se întinde pe 30 de pagini şi detaliază fiecare competenţă. Nu le vom înşirui pe toate, dar pentru a exemplifica ce înţeleg organizatorii referendumului prin autonomie enumerăm competenţele Consiliului Scaunal, un soi de consiliu judeţean. Acestea cuprind emiterea de hotărâri în domenii precum: ordinea interioară privind instituţiile scaunale şi personalul acestora, aprobarea în limbile română şi maghiară a denumirilor localităţilor, a indicatoarelor de străzi şi de circulaţie, a celor comerciale şi a reclamelor, ocrotirea valorilor istorice, artistice şi etnografice, apărarea ordinii publice, drept de utilitate publică, construirea locuinţelor sociale, asistenţă socială, construirea şcolilor, silvicultura, vânătoarea, organizarea turismului pe teritoriul propriu, reţeaua de drumuri, de ape şi gaze de interes local, căile de comunicaţii şi de transport public de interes local, sistemul de căi ferate, de drumuri publice care traversează teritoriul scaunului, precum şi transportul pe căi ferate, drumurile publice şi prin cablu, servicii publice.
Consiliul Scaunal va putea să ia hotărâri şi în privinţa activităţii poliţiei locale. În termen de cel puţin 3 ani, fiecare membru al corpului poliţienesc trebuie să cunoască atât limba română, cât şi limba maghiară.
Organizaţiile din Secuime s-au coalizat pentru obţinerea autonomiei
Cele mai importante organizaţii maghiare care susţin obţinerea imediată a autonomiei Ţinutului Secuiesc sunt: Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), condus de Fodor Imre, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), în fruntea căruia se află episcopul Laszlo Tokes şi Uniunea Civică Maghiară (UCM), al cărei preşedinte este primarul municipiului Odorheiu Secuiesc, Szasz Jeno. Pe lângă acestea mai funcţionează Consiliul Tinerilor Maghiari, Tineretul Maghiar din Transilvania şi Uniunea Civică a Maghiarilor din Bihor. În această toamnă, UCM are şanse mari să se transforme în Partidul Civic Maghiar, devenind astfel un adversar redutabil pentru UDMR. În noua formaţiune politică urmează să se regăsească liderii tuturor organizaţiilor maghiare oponente UDMR. Toate acestea au format deja un front comun pentru susţinerea lui Laszlo Tokes la alegerile europarlamentare.
Discursul prezidenţial vine la câteva zile după ce fitilul tensiunilor dintre cele două formaţiuni a fost aprins exact de prietenia lui Traian Băsescu cu primarul din Odorheiu Secuiesc. Grupările politice radicale ale maghiarilor sunt tocmai cele care au insistat ani la rând pentru instituirea autonomiei Ţinutului Secuiesc, organizând, în prima parte a anului, şi un referendum, declarat nelegitim de autorităţi, pentru atingerea acestui scop. Iată cum arată planurile autonomiste ale noilor aliaţi politici ai şefului statului:
Trei judeţe transformate în opt scaune
Conform proiectului Statutului Ţinutului Secuiesc, judeţele Harghita, Covasna şi jumătatea estică a Mureşului urmează să devină regiune autonomă, organizată intern pe modelul scaunelor secuieşti, introdus pe la 1200. Astfel urmează să fie constituite 8 scaune: Kézdi (Kézdiszék) cu reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kézdivásárhely), Orbai (Orbaiszék) – reşedinţa la Covasna (Kovászna), Sepsi (Sepsiszék) – reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy), Ciuc (Csíkszék) – reşedinţa la Miercurea-Ciuc (Csíkszereda), Odorhei (Udvarhelyszék) – reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Székelyudvarhely), Gheorgheni (Gyergyószék) –reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós), Mureş (Marosszék) – reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvásárhely), Micoloşoara-Brăduţ (Miklósvár-Bardocfiuszek) – reşedinţa la Baraolt (Barót).
Guvern regional şi Parlament propriu
Autonomia urmează să introducă un parlament şi un guvern regionale – Consiliul de Autoadministrare, respectiv Comisia de Autoadministrare. Mai mult, în cadrul regiunii, fiecare scaun va avea autonomie proprie. Vicepreşedintele CNS, Ferencs Csaba, ne-a precizat că atât Consiliul, cât şi Comisia de Autoadministrare vor funcţiona după modelul Legislativului şi Guvernului de la Bucureşti. „Pentru Consiliul, adică pentru miniparlamentul nostru, vom organiza alegeri libere. Nu ştim încă dacă membri vor fi aleşi pe liste sau uninominal. Consiliul va avea însă competenţe mai restrânse decât Parlamentul de la Bucureşti, la fel ca şi Comisia faţă de Guvern. Miniguvernul va avea menirea de a înfăptui legile date de miniparlament”, a explicat liderul CNS.
Statutul se întinde pe 30 de pagini şi detaliază fiecare competenţă. Nu le vom înşirui pe toate, dar pentru a exemplifica ce înţeleg organizatorii referendumului prin autonomie enumerăm competenţele Consiliului Scaunal, un soi de consiliu judeţean. Acestea cuprind emiterea de hotărâri în domenii precum: ordinea interioară privind instituţiile scaunale şi personalul acestora, aprobarea în limbile română şi maghiară a denumirilor localităţilor, a indicatoarelor de străzi şi de circulaţie, a celor comerciale şi a reclamelor, ocrotirea valorilor istorice, artistice şi etnografice, apărarea ordinii publice, drept de utilitate publică, construirea locuinţelor sociale, asistenţă socială, construirea şcolilor, silvicultura, vânătoarea, organizarea turismului pe teritoriul propriu, reţeaua de drumuri, de ape şi gaze de interes local, căile de comunicaţii şi de transport public de interes local, sistemul de căi ferate, de drumuri publice care traversează teritoriul scaunului, precum şi transportul pe căi ferate, drumurile publice şi prin cablu, servicii publice.
Consiliul Scaunal va putea să ia hotărâri şi în privinţa activităţii poliţiei locale. În termen de cel puţin 3 ani, fiecare membru al corpului poliţienesc trebuie să cunoască atât limba română, cât şi limba maghiară.
Organizaţiile din Secuime s-au coalizat pentru obţinerea autonomiei
Cele mai importante organizaţii maghiare care susţin obţinerea imediată a autonomiei Ţinutului Secuiesc sunt: Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), condus de Fodor Imre, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), în fruntea căruia se află episcopul Laszlo Tokes şi Uniunea Civică Maghiară (UCM), al cărei preşedinte este primarul municipiului Odorheiu Secuiesc, Szasz Jeno. Pe lângă acestea mai funcţionează Consiliul Tinerilor Maghiari, Tineretul Maghiar din Transilvania şi Uniunea Civică a Maghiarilor din Bihor. În această toamnă, UCM are şanse mari să se transforme în Partidul Civic Maghiar, devenind astfel un adversar redutabil pentru UDMR. În noua formaţiune politică urmează să se regăsească liderii tuturor organizaţiilor maghiare oponente UDMR. Toate acestea au format deja un front comun pentru susţinerea lui Laszlo Tokes la alegerile europarlamentare.
Comentarii