Romii, între ţigani şi rromi de Dan Bacan (Atac)

Organizaţia Romani CRISS - Centrul Romilor pentru Incluziune Socială şi Studii, a organizat la sfârşitul săptămânii trecute seminarul initulat „Dreptul la libera exprimare vs. dreptul la a nu fi supus discriminării în spaţiul virtual“. În cadrul evenimetului, membrii mai multor organizaţii ale romilor, alături de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Institutul de Politici Publice şi Clubul Român de Presă au încercat să găsească soluţii pentru a diminua numărul mesajelor discriminatorii de pe forumurile ziarelor centrale.Seminarul organizat de către Romani CRISS, la sfârşitul săptămânii trecute, a avut loc în cadrul unui proiect ce are ca scop reducerea numărului de mesaje rasiste de pe forumurile ziarelor centrale. Potrivit unei monitorizări realizată de Institutul de Politici Publice (IPP), numă rul mesajelor cu manifestări discriminatorii postate pe forumurile siteurilor ziarelor a crescut alarmant. Costin Ciobanu, unul dintre reprezentanţii IPP în cadrul acestui seminar, a susţinut că manifestările instigă la violenţă şi că ar trebui găsite soluţii pentru stoparea fenomenului, fără să fie vorba de o cenzurare a opiniilor. În cadrul celor trei zile de discuţii, participanţii au avut opinii diferite legate de modul în care moderatorii forumurilor de discuţii ale ziarelor au dreptul sau nu să cenzureze anumite mesaje discriminatorii, fără a atinge dreptul forumiştilor de a se exprima liber. După ce o parte dintre activiştii romi a fost de părere că presa ar trebui să ia atitudine şi să-şi schimbe modul de prelucrare a articolelor legate de etnia romă astfel încât forumiştii să nu aibă posibilitatea să contracareze cu mesaje rasiste, la finalul seminarului, participanţii au ajuns la concluzia că diminuarea numărului de mesaje discriminatorii nu poate fi realizată decât printr-o participare activă atât a organizaţiilor rome, cât şi a societăţii civile. Rom, ţigan, rromLa seminarul organizat de Romani CRISS au fost invitaţi şi jurnalişti şi reprezentanţi ai Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) sau Clubului Român de Presă. Printre ziariştii invitaţi s-au numărat şi câţiva de etnie romă, care au absolvit cursurile de pregătire iniţiate de către CJI. La un moment dat, Mihai Neacşu, preşedintele executiv al organizaţiei „Amarerromentza“, a amintit că absolvenţii romi ai CJI l-au enervat când i-au spus că sunt ţigani şi nu romi atunci când au vizitat organizaţia pe care o conduce. „Mai ţineţi minte când aţi venit la mine la asociaţie şi mi-aţi spus că sunteţi ţigani? Doamne, ce bătaie v-aş fi dat!“, le-a spus Neacşu jurnaliştilor de etnie romă prezenţi în sală. Acest lucru a generat rumoare în rândul participanţilor la seminar, şi asta pentru că întâlnirea nu avea ca temă etimologia cuvintelor „rom“ şi „ţigan“, ci dreptul la libera exprimare vs. dreptul de a nu fi discriminat în spaţiul virtual. ATAC vă prezintă mai jos motivele pentru care liderii din mişcarea romilor preferă ca membrii etniei să fie numiţi romi şi nu ţigani. Pe de altă parte, profesorul George Pruteanu ne-a declarat ieri că entitatea lingvistică „rom“ a fost preluată în dicţionare, însă sub nicio formă nu poate înlocui cuvântul ţigan. Mai mult, Pruteanu a spus că acest cuvânt a fost preluat de către dicţionarele româneşti „din respect pentru etnia romă“. Concret, unii dintre activiştii romi susţin că, în limba romani, cuvântul ţigan nu există, fapt care a indus ideea că acesta poate fi înlocuit în limba română cu cuvântul „rom“ - care înseamnă om. Potrivit liderilor din mişcarea romilor, cuvântul „ţigan“ provine din limba greacă - „atiganoi“ - de neatins. În jurul anului 1400, romii au venit pe teritoriul României de astăzi, iar locuitorii i-au perceput ca fiind atinganoi, care între timp formaseră un grup de eretici. Din acest motiv, romii au fost catalogaţi ca fiind împotriva ordinii sociale, prin faptul că atiganoii nu aveau nimic în comun cu religia ortodoxă, deşi romii indieni erau ortodocşi. Astfel, în opinia activiştilor romi, cuvântul „ţigan“ are o conotaţie peiorativă, asemnătoare cuvintelor „bozgor“ sau „jidan“. În acest context, profesorul Pruteanu a contrazis iniţiativa activiştilor romi, pe motiv că nimeni nu are dreptul să decidă dacă cuvântul „ţigan“ are sau nu sens peiorativ. „Ion Voicu a fost ţigan. Şi care a fost problema? A fost o minunăţie de om, un talent desăvârşit“, a spus Pruteanu. În ceea ce priveşte scrierea corectă în limba română a cuvântului „rom“, profesorul George Pruteanu a avut aceeaşi explicaţie ca şi activiştii romi. Şi anume aceea că în limba română nu există cuvânt care să înceapă cu o consoană dublă, în acest caz „rr“. În concluzie, cuvântul „rom“ se scrie corect gramatical cu un singur „r“, şi nu cu doi, aşa cum s-a obişnuit în ultima perioadă. Cuvântul „rom“ nu există în alte ţări unde trăiesc romii de astăzi Cuvântul „rom“ nu există în alte ţări din Europa unde romii şi-au întemeiat familii. În greaca egipteană există cuvântul ţigan, „Agiptianos“. Această denumire s-a răspândit ca atare luând forma de „Gypsi“ în engleză, „Gitan“ în franceză şi „Gitano“ în spaniolă. Alte naţionalităţi au preferat să rămână la varianta de origine slavă, dată de sârbi, şi anume „cingarije“. Concret litera „c“ în sârbă se pronunţă „ţ“ (tz). De aici vine şi denumirea etniei romă în limba italiană - „Zingari“, în maghiară „Tigoniuk“ şi în română „Ţigan“. Odată veniţi în România, romii au rămas aici pentru că au fost făcuţi robi, fapt care înseamnă practic legarea de pământ. Acest lucru nu miră absolut deloc, având în vedere faptul că în Evul Mediu chiar şi băştinaşii - valahi, moldoveni sau ardeleni au fost în număr mare iobagi sau şerbi, statut nu cu mult diferit faţă de cel de rob.Scurtă clasificare a categoriilor de romi din RomâniaÎn funcţie de meseriile pe care le moştenesc din tată în fiu, romii tradiţionali din România se împart în mai multe categorii:  aurari - descendenţii celor care căutau aur pe cursul râurilor  căldărari  cărămidari - cei care fabrică şi astăzi cărămizi din lut ursari - urmaşii celor care dresau urşi pe care îi puneau să danseze la târguri lingurari sau rudari fierari gabori - se identifică prin portul tradiţional al etnicilor romi - pantaloni largi, pălării mari şi mustăţi  spoitori - urmaşii celor care spoiau vasele făcute de caldărari  lăutariMădălin Voicu se autointitulează ţiganContactat de către reporteriii ATAC, fostul deputat Mădălin Voicu ne-a declarat că în opinia sa, nu e o ruşine să fii ţigan. Voicu a mai spus că activiştii romi preferă apelativul „rom“ pentru că acest cuvânt de trage din limba romani şi pentru că în respectiva limbă cuvântul „ţigan“ nu există. „Ţine de fiecare în parte dacă vrea să i se spună rom sau ţigan. Eu prefer acest apelativ pentru că astfel am posibilitatea să duc mai departe prestigiul neamului meu, al tatălui meu, şi anume al neamului ţigănesc. Chiar Uniunea Europeană a stabilit printr-un document oficial, ca atunci când vorbim despre etnia noastră, să folosim ambii termeni ţigan/rom, când avem nevoie de acte oficiale“, a mai afirmat Mădălin Voicu. Acesta a mai spus că „noi, ţiganii, trebuie să demonstrăm că acest apelativ - ţigan - e o mândrie pentru cei care şi-l asumă. Activiştii noştri fac vorbire despre schimbarea cuvântului ţigan cu cuvântul rom, însă ei sunt cei care ar trebui să arate că ţiganii sunt o componentă importantă a societăţii româneşti, care ar putea aduce importante contribuţii statului român“, a conchis Mădălin Voicu.