Restaurantele de tip fast-food sunt responsabile pentru obezitate, în special la copii. Oamenii de ştiinţă susţin că alimentele de acest gen creează dependenţă şi dăunează grav sănătăţii în cazul în care sunt consumate timp îndelungat
Promovarea drepturilor, a intereselor economice şi protejarea sănătăţii consumatorilor reprezintă valori esenţiale ale Uniunii Europene (UE), reflectate în legislaţia comunitară. Calitatea de membru al Uniunii Europene asigură un nivel mai ridicat de protecţie pentru consumatori. Dar, în final, totul depinde de gradul de informare al fiecăruia.
Informaţiile de pe ambalaj pot fi extrem de utile în privinţa conţinutului produsului respectiv. Regulile UE asupra etichetării alimentelor oferă posibilitatea de a şti exact ce conţine alimentul din ambalaj.
Detalii complete ale ingredientelor utilizate pentru fabricarea unui produs alimentar trebuie să fie trecute pe etichetă, alături de informaţii privind coloranţii, conservanţii, îndulcitorii sau orice alt aditiv alimentar care a fost introdus în aliment.
Dacă un ingredient utilizat este unul la care anumiţi consumatori sunt alergici – de exemplu, nuci – acesta trebuie marcat pe etichetă, chiar dacă sunt utilizate cantităţi foarte mici.
Datorită legislaţiei europene se poate afla dacă alimentele sunt modificate genetic sau conţin ingrediente modificate genetic.
Produsele de tip fast-food nu sunt proaspete
"De la modul de preparare şi până la cel de depozitare, totul indică faptul că ar trebui să evităm pe cât posibil să luăm masa într-un asemenea loc. Nu! Produsele de tip fast-food nu sunt proaspete, aşa cum ni se spune. Nimeni nu stă să cureţe cartofii în spatele tejghelei şi nici puiul sau viţelul nu sunt tăiaţi pe loc. Înainte de a ajunge pe masă, în faţa noastră, alimentele sunt deshidratate, congelate sau îmbuteliate, pentru a părea că sunt proaspete.
Aceste procesări fură atât valorile nutritive, cât şi gustul natural al mâncărurilor", avertizează PR Managerul Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România), Laura Pascu. Cu toate acestea, gustul şi parfumul acestor produse nu lasă pofticioşii indiferenţi, mulţi recidivând în a consuma o dată şi încă o dată aceste produse periculoase sănătăţii.
Gustul bun este asigurat prin aportul de arome alimentare, nimic altceva decât nişte compuşi chimici care, chiar dacă nu dăunează în momentul ingerării lor, devin extrem de periculoşi când sunt consumaţi sistematic, timp îndelungat. Nici aspectul nu este ceea ce pare a fi.
Deshidratarea şi congelarea alimentelor schimbă şi culoarea naturală a alimentelor, dar compuşii chimici şi coloranţii au menirea de a face ca produsele să arate chiar mai bine decât ar arăta în realitate. Numai că aceşti coloranţi afectează digestia, indiferent de vârsta consumatorului. Mai grav este faptul că celor mici – mari iubitori de astfel de produse - le provoacă stări de agitaţie şi incapacitate de concentrare.
Alt «păcat» pentru care sunt acuzate lanţurile de fast-food este acela că sistemul de alimentaţie centralizat, industrializat pe care l-au creat este foarte vulnerabil la răspândirea bolilor. De exemplu, carnea infectată cu patogenul «E.Coli» (responsabil pentru bolile de rinichi la copii sub 5 ani) este distribuită prin acest sistem industrializat de producţie. Aşa se face că o singură înghiţitură dintr-un hamburger, ce nu e prea bine prăjit, ne poate ucide copiii", este de părere PR Managerul APC România.
Pericol la temperaturi ridicate
Două-trei vizite pe lună la un restaurant cu servire rapidă sunt suficiente să aducă grave prejudicii sănătăţii oricărei persoane, dar în special copiilor, pe care unii dintre părinţi înţeleg să-i "răsfeţe" oferindu-le un meniu compus din astfel de preparate.
"Una dintre cele mai periculoase arome alimentare este glutamatul monosodic (E 621) - o substanţă chimică pură care se foloseşte în cantităţi uriaşe în foarte multe restaurante şi magazine tip fast-food. Specialiştii susţin că această aromă este una dintre cele mai cancerigene substanţe.
Medicii spun că ea provoacă leziuni cerebrale, atacă sistemul nervos, vederea şi provoacă migrene şi crampe, iar în cazurile mai grave, infarct şi depresii. Toate acestea, din cauza diverselor forme de acid glutamic conţinute de glutamatul monosodic.
Acrilamida este o altă substanţă cancerigenă, conţinută de alimentele din fast-food, în urma reacţiilor chimice datorate prelucrării şi păstrării alimentelor la temperaturi înalte.Orice aliment, care are glucide şi proteine şi care suferă un tratament termic, conţine acrilamidă, despre care studiile ştiinţifice au arătat că poate provoca mutaţii genetice şi anomalii cromozomiale în celule şi hematii", a mai spus PR Managerul Laura Pascu.
Creează dependenţă şi multe kilograme în plus
Ofertele înşelătoare, incluse în meniuri, năucesc cumpărătorul. Sub pretextul că un meniu întreg constă dintr-o porţie de cartofi prăjiţi, un hamburger, un suc şi un desert, clientul este îndemnat să adauge unei mese obişnuite încă 200-300 de calorii şi, astfel, la o singură masă luată într-un astfel de restaurant să acumuleze necesarul de calorii pentru întreaga zi. Numai că o astfel de "desfătare culinară" nu are tăria să ţină cuiva de foame mai mult de 2-3 ore. Acest fenomen se explică prin faptul că, din cauza vechimii şi procesării alimentelor, un astfel de preparat nu are prea multe proprietăţi nutritive.
Tot ceea ce rămâne din produsul finit reprezintă calorii goale, înşelătoare, care dau senzaţia de saţietate pentru puţin timp, dar care nu pot susţine efortul depus pe parcursul unei zile. Acesta este motivul pentru care consumatorul simte nevoia să mănânce mai mult. „Studiile făcute până acum arată că alimentaţia de acest gen declanşează un dezechilibru hormonal care se manifestă prin dificultatea de a controla pofta de mâncare. Consecinţele unor astfel de obiceiuri nesănătoase sunt imediate", a spus Laura Pascu.
Este vorba de acumularea de kilograme. Pe măsură ce numărul kilogramelor creşte, organismul devine din ce în ce mai rezistent la „hormonul obezităţii", leptina, care are rolul de reglare a apetitului şi a ingestiei calorice. Leptina este secretată de ţesutul adipos, iar dezechilibrul de leptină duce la apariţia insulino-dependenţei. În astfel de condiţii, metabolismul suferă schimbări: presiunea sângelui şi nivelul colesterolului cresc şi, de asemenea, creşte rezistenţa la insulină.
Obezitatea, o consecinţă
Mâncarea tip fast-food pare proaspătă, dar nu este ... Problema obezităţii este extrem de îngrijorătoare în unele ţări din Uniunea Europeană. Mai mult de jumătate din adulţi sunt supraponderali, un copil din cinci fiind acum obez.
Cercetătorii americani relevă în studiile efectuate faptul că rata obezităţii a crescut direct proporţional cu numărul de restaurante fast-food, iar în Marea Britanie s-a constatat că, între anii 1984 şi 1993, atât numărul acestor restaurante, cât şi numărul cazurilor de obezitate s-au dublat. Ca şi în Anglia, în Statele Unite, în Canada şi în Japonia obezitatea a atins proporţii de epidemie.
Şi chiar dacă nutriţia depinde de deciziile luate de consumatori, sunt mulţi factori care pot stingheri alegerea potrivită sau care influenţează gusturile şi obiceiurile. Astfel, nutriţia trebuie să fie în mod explicit luată în considerare de politicile celorlalte ţări din Uniunea Europeană, iar consumatorii trebuie să fie bine informaţi despre ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă. Mai mult, informaţiile nutriţionale de pe produse trebuie să fie clare, obligatorii, astfel încât produsele dubioase să nu fie promovate ca fiind sănătoase.
O altă cerinţă este aceea că fabricanţii, vânzătorii cu amănuntul şi furnizorii trebuie să reducă nivelul de grăsimi, zahăr şi sare din produse. De altfel, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România duce o campanie prin care restricţionează promovarea şi comercializarea produselor nesănătoase pentru copii, şi pledează pentru o etichetare nutriţională clară, încurajând totodată industria să reducă nivelurile de sare, grăsimi şi zahăr din produsele alimentare.
Promovarea drepturilor, a intereselor economice şi protejarea sănătăţii consumatorilor reprezintă valori esenţiale ale Uniunii Europene (UE), reflectate în legislaţia comunitară. Calitatea de membru al Uniunii Europene asigură un nivel mai ridicat de protecţie pentru consumatori. Dar, în final, totul depinde de gradul de informare al fiecăruia.
Informaţiile de pe ambalaj pot fi extrem de utile în privinţa conţinutului produsului respectiv. Regulile UE asupra etichetării alimentelor oferă posibilitatea de a şti exact ce conţine alimentul din ambalaj.
Detalii complete ale ingredientelor utilizate pentru fabricarea unui produs alimentar trebuie să fie trecute pe etichetă, alături de informaţii privind coloranţii, conservanţii, îndulcitorii sau orice alt aditiv alimentar care a fost introdus în aliment.
Dacă un ingredient utilizat este unul la care anumiţi consumatori sunt alergici – de exemplu, nuci – acesta trebuie marcat pe etichetă, chiar dacă sunt utilizate cantităţi foarte mici.
Datorită legislaţiei europene se poate afla dacă alimentele sunt modificate genetic sau conţin ingrediente modificate genetic.
Produsele de tip fast-food nu sunt proaspete
"De la modul de preparare şi până la cel de depozitare, totul indică faptul că ar trebui să evităm pe cât posibil să luăm masa într-un asemenea loc. Nu! Produsele de tip fast-food nu sunt proaspete, aşa cum ni se spune. Nimeni nu stă să cureţe cartofii în spatele tejghelei şi nici puiul sau viţelul nu sunt tăiaţi pe loc. Înainte de a ajunge pe masă, în faţa noastră, alimentele sunt deshidratate, congelate sau îmbuteliate, pentru a părea că sunt proaspete.
Aceste procesări fură atât valorile nutritive, cât şi gustul natural al mâncărurilor", avertizează PR Managerul Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România), Laura Pascu. Cu toate acestea, gustul şi parfumul acestor produse nu lasă pofticioşii indiferenţi, mulţi recidivând în a consuma o dată şi încă o dată aceste produse periculoase sănătăţii.
Gustul bun este asigurat prin aportul de arome alimentare, nimic altceva decât nişte compuşi chimici care, chiar dacă nu dăunează în momentul ingerării lor, devin extrem de periculoşi când sunt consumaţi sistematic, timp îndelungat. Nici aspectul nu este ceea ce pare a fi.
Deshidratarea şi congelarea alimentelor schimbă şi culoarea naturală a alimentelor, dar compuşii chimici şi coloranţii au menirea de a face ca produsele să arate chiar mai bine decât ar arăta în realitate. Numai că aceşti coloranţi afectează digestia, indiferent de vârsta consumatorului. Mai grav este faptul că celor mici – mari iubitori de astfel de produse - le provoacă stări de agitaţie şi incapacitate de concentrare.
Alt «păcat» pentru care sunt acuzate lanţurile de fast-food este acela că sistemul de alimentaţie centralizat, industrializat pe care l-au creat este foarte vulnerabil la răspândirea bolilor. De exemplu, carnea infectată cu patogenul «E.Coli» (responsabil pentru bolile de rinichi la copii sub 5 ani) este distribuită prin acest sistem industrializat de producţie. Aşa se face că o singură înghiţitură dintr-un hamburger, ce nu e prea bine prăjit, ne poate ucide copiii", este de părere PR Managerul APC România.
Pericol la temperaturi ridicate
Două-trei vizite pe lună la un restaurant cu servire rapidă sunt suficiente să aducă grave prejudicii sănătăţii oricărei persoane, dar în special copiilor, pe care unii dintre părinţi înţeleg să-i "răsfeţe" oferindu-le un meniu compus din astfel de preparate.
"Una dintre cele mai periculoase arome alimentare este glutamatul monosodic (E 621) - o substanţă chimică pură care se foloseşte în cantităţi uriaşe în foarte multe restaurante şi magazine tip fast-food. Specialiştii susţin că această aromă este una dintre cele mai cancerigene substanţe.
Medicii spun că ea provoacă leziuni cerebrale, atacă sistemul nervos, vederea şi provoacă migrene şi crampe, iar în cazurile mai grave, infarct şi depresii. Toate acestea, din cauza diverselor forme de acid glutamic conţinute de glutamatul monosodic.
Acrilamida este o altă substanţă cancerigenă, conţinută de alimentele din fast-food, în urma reacţiilor chimice datorate prelucrării şi păstrării alimentelor la temperaturi înalte.Orice aliment, care are glucide şi proteine şi care suferă un tratament termic, conţine acrilamidă, despre care studiile ştiinţifice au arătat că poate provoca mutaţii genetice şi anomalii cromozomiale în celule şi hematii", a mai spus PR Managerul Laura Pascu.
Creează dependenţă şi multe kilograme în plus
Ofertele înşelătoare, incluse în meniuri, năucesc cumpărătorul. Sub pretextul că un meniu întreg constă dintr-o porţie de cartofi prăjiţi, un hamburger, un suc şi un desert, clientul este îndemnat să adauge unei mese obişnuite încă 200-300 de calorii şi, astfel, la o singură masă luată într-un astfel de restaurant să acumuleze necesarul de calorii pentru întreaga zi. Numai că o astfel de "desfătare culinară" nu are tăria să ţină cuiva de foame mai mult de 2-3 ore. Acest fenomen se explică prin faptul că, din cauza vechimii şi procesării alimentelor, un astfel de preparat nu are prea multe proprietăţi nutritive.
Tot ceea ce rămâne din produsul finit reprezintă calorii goale, înşelătoare, care dau senzaţia de saţietate pentru puţin timp, dar care nu pot susţine efortul depus pe parcursul unei zile. Acesta este motivul pentru care consumatorul simte nevoia să mănânce mai mult. „Studiile făcute până acum arată că alimentaţia de acest gen declanşează un dezechilibru hormonal care se manifestă prin dificultatea de a controla pofta de mâncare. Consecinţele unor astfel de obiceiuri nesănătoase sunt imediate", a spus Laura Pascu.
Este vorba de acumularea de kilograme. Pe măsură ce numărul kilogramelor creşte, organismul devine din ce în ce mai rezistent la „hormonul obezităţii", leptina, care are rolul de reglare a apetitului şi a ingestiei calorice. Leptina este secretată de ţesutul adipos, iar dezechilibrul de leptină duce la apariţia insulino-dependenţei. În astfel de condiţii, metabolismul suferă schimbări: presiunea sângelui şi nivelul colesterolului cresc şi, de asemenea, creşte rezistenţa la insulină.
Obezitatea, o consecinţă
Mâncarea tip fast-food pare proaspătă, dar nu este ... Problema obezităţii este extrem de îngrijorătoare în unele ţări din Uniunea Europeană. Mai mult de jumătate din adulţi sunt supraponderali, un copil din cinci fiind acum obez.
Cercetătorii americani relevă în studiile efectuate faptul că rata obezităţii a crescut direct proporţional cu numărul de restaurante fast-food, iar în Marea Britanie s-a constatat că, între anii 1984 şi 1993, atât numărul acestor restaurante, cât şi numărul cazurilor de obezitate s-au dublat. Ca şi în Anglia, în Statele Unite, în Canada şi în Japonia obezitatea a atins proporţii de epidemie.
Şi chiar dacă nutriţia depinde de deciziile luate de consumatori, sunt mulţi factori care pot stingheri alegerea potrivită sau care influenţează gusturile şi obiceiurile. Astfel, nutriţia trebuie să fie în mod explicit luată în considerare de politicile celorlalte ţări din Uniunea Europeană, iar consumatorii trebuie să fie bine informaţi despre ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă. Mai mult, informaţiile nutriţionale de pe produse trebuie să fie clare, obligatorii, astfel încât produsele dubioase să nu fie promovate ca fiind sănătoase.
O altă cerinţă este aceea că fabricanţii, vânzătorii cu amănuntul şi furnizorii trebuie să reducă nivelul de grăsimi, zahăr şi sare din produse. De altfel, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România duce o campanie prin care restricţionează promovarea şi comercializarea produselor nesănătoase pentru copii, şi pledează pentru o etichetare nutriţională clară, încurajând totodată industria să reducă nivelurile de sare, grăsimi şi zahăr din produsele alimentare.
Comentarii