Treceți la conținutul principal

Tinerii români, cei mai pesimişti din Europa

România înregistrează cele mai îngrijorătoare cifre la nivel european în privinţa încrederii în ziua de mâine şi în instituţiile statului democratic. Categoriile tinere sunt cele mai afectate.
Tineretul din România a înregistrat cel mai grav declin al optimismului din Uniunea Europeană. În perioada 2008-2011, numărul tinerilor care privesc cu încredere la viitorul lor s-a redus cu peste 30 de procente, arată studiul sociologic „Structuri şi tendinţe pe spaţii sociale şi regionale 2007-2011", realizat de profesorul Dumitru Sandu şi prezentat miercuri în cadrul unei dezbateri organizate de Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti.  Astfel, dacă la începutul anului 2008, 65% din tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani erau convinşi că vor trăi mai bine peste un an, la începutul anului 2011, ponderea s-a redus la 29%.

Potenţial de explozie socială

„O asemenea evoluţie a mai fost întâlnită într-un singur loc: în Grecia", a afirmat profesorul Dumitru Sandu. România a înregistrat, de asemenea, o cădere a stării de optimism de 16 puncte procentuale în primăvara anului 2009 faţă de 2008. Pentru acelaşi interval de timp, declinul mediu al optimismului în cele zece state care au aderat în 2004 a fost de numai opt puncte, în timp ce în Bulgaria, care a aderat la UE odată cu România, a fost de cinci. Scăderea optimismului, în aceeaşi perioadă de timp, în cele 15 vechi state membre, a fost de trei procente.

Căderea a continuat în România şi în perioada 2009-2010, cu încă 12 procente. În această ultimă perioadă, în restul statelor membre, declinul a fost fie mult mai mic, fie înlocuit prin stabilitate sau chiar o uşoară creştere. Tinerii nemulţumiţi reprezintă astfel, în opinia profesorului Dumitru Sandu, principalul actor social al României în momentul de faţă. Întrebat dacă datele cercetării ar fi putut prezice mişcările de stradă din ianuarie 2012, autorul cercetării a afirmat că nu, dar „variaţiile în zig-zag ale încrederii favorizează mişcările sociale".

Un alt element care diferenţiază net România de ansamblul statelor membre este încrederea în guvernul naţional, în comparaţie cu aceea în instituţiile europene. Dacă în general, tendinţa europeană este de egalizare a gradelor de încredere, în România fenomenul este invers. La aderarea în UE, diferenţa dintre încrederea în guvernul local şi cea în instituţiile de la Bruxelles era de 40% în favoarea acestora din urmă, în prezent aceasta s-a mărit la aproape 50%.

40% din români se declară mulţumiţi de viaţa lor. În Europa Centrală şi de Est, ponderea celor mulţumiţi este de 73%.
(Adevarul - Autor: Ovidiu Nahoi)

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Plamanii Capitalei, mancati de TBC-ul banilor - de Andrei A. Dobrogea (Gardianul)

Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana, de vina fiind si VIP-urile care defriseaza in voie padurile adiacente. Miercurea trecuta, in Bucuresti era mai cald decåt in Nairobi, capitala Kenyei, sau decåt in Yaounde, capitala Camerunului. Principalul motiv care a dus la incalzirea globala il reprezinta defrisarile de paduri si schimbarea destinatiilor spatiilor verzi. Iar stoparea defrisarilor reprezinta cea mai facila metoda de a reduce procesul de incalzire globala. Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana, cu praf, cu noxe, singurul antidot fiind oxigenul vegetatieiIn Bucuresti s-au taiat un milion de copaci si inca alte doua milioane in padurile din afara Capitalei. A ramas 25% din suprafata acoperita de arbori in 1989. S-a taiat fara mila, s-au facut case, banci, magazine pe locul unde ar trebui sa fie arbori. Ilegalitatile de acest gen sunt si au fost determinate de activitatea unor functionari corupti din Ministerul Agriculturii care emit aprobari de scoatere...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

„Faptul că nişte intelectuali au cheltuit 10.000 de euro mi se pare un fleac” - de Liliana Ruse (Ziua)

Gabriel Liiceanu, unul dintre intelectualii invitaţi de preşedintele Traian Băsescu la vila de protocol din Neptun, este deranjat de discuţiile din jurul acestei întâlniri şi, mai ales, de cele privind banii publici cheltuiţi pentru această deplasare. Liiceanu, împreună cu Andrei Pleşu, Horia Roman Patapievici, Cătălin Avramescu şi Traian Ungureanu au fost, în urmă cu două săptămâni, oaspeţii lui Băsescu, fiind aduşi la Neptun cu aeronava prezidenţială. Costul deplasării a fost de 37.000 RON (în jur de 11.500 de euro). Invitat luni seară la Realitatea TV, Liiceanu a susţinut că gestul lui Băsescu de a-i chema la discuţii pe cei cinci a fost unul normal în relaţia cu „inteligenţele” României: „Înainte de a trăi tragedia comunismului în istoria noastră, faptul că un şef al Ţării Româneşti chema un intelectual în vizită era un lucru de un firesc desăvârşit. (...) Ceea ce a făcut preşedintele Traian Băsescu mi se pare că este primul gest firesc pe care-l face un şef de stat ca omagiere a i...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Armata invizibila a mercenarilor din presa (Opinii)

Cand politicienilor de carton nu le ies pasientele, vina cade pe presa si pe jurnalisti priviti otova ca o categorie sociala lipsita de personalitate si independenta. Insa cea mai grava acuzatie ramane aceea de mercenariat. Cine erau (sunt) mercenarii? Cunoscuti inca din antichitate, ei constituiau alternativa la oastea de tara, formata din stapani de pamanturi si servitorii lor, neexperimentati, nestiutori intr-ale luptei. Stransa in graba, adunatura lor cadea repede prada luptatorilor profesionisti, aflati in solda celor puternici. In epoca moderna, mercenarii sunt organizati in legiuni, angajate temporar pentru rezolvarea unor conflicte de putere. In tarile lumii a treia, se intelege. Portret de mercenar Mercenarii din presa sunt acuzati ca s-au vandut pentru bani, ca lupta pentru cauze straine majoritatii cetatenilor, ca manipuleaza, ca si-au ales alt stapan decat adevarul curat si sfanta dreptate, ca se prostitueaza in schimbul unor avantaje materiale, sinecure.....
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe