Treceți la conținutul principal

Experiment Protectia Consumatorului: Cat lapte mai exista in "branzeturile" de pe piata

O noua campanie a celor de la Protectia Consumatorului arata ca jumatate din probele de branzeturi investigate sunt falsuri. Adica, in loc de unt superior, inspectorii sustin ca primiti o pasta cu 80% ulei vegetal.

La fel se intampla si cu anumite sortimente de telemea de oaie sau cascaval de vaca. O reteta contine doar 4 la suta lapte, spun cei de la Protectia Consumatorului.
Inca din copilarie ni se spune ca lactatele si branzeturile sunt sanatate curata. Adevarat, atata vreme cat contin si lapte, asa cum scrie pe eticheta. Am cumparat din mai multe magazine bucurestene 5 tipuri de produse. Dar, in loc sa le mancam, le-am dus in laborator.
Analizam probe de cascaval afumat, unt superior, telemea de vaca, branza de burduf si chefir. Chimistii alimentari preleveaza cantitati infime.
Sa fie proba cat mai omogena si sa nu intervina din afara. E mai bine sa fie din mijloc, ca sa stim clar ca nu s-a intervenit cu nimic acolo.
Apoi aflam ca s-a intervenit destul in fabrica. La toate probele analizate sunt depasiri la continutul de apa si procente mult mai mici la grasime fata de ce a declarat producatorul.

Chefirul are 2,6% grasime, in loc de 3,3. Branza de vaca are 66% apa, in loc de 57%. Dar cel mai revoltator e ca, in loc de telemea, unt si cascaval am primit un amestec de uleiuri hidrogenate.
"Branza telemea de oaie, dar in care am intalnit grasime vegetala. In interior, acel procent de lapte este de 4, 5,7 la suta. Vizavi de aceste grasimi vegetale, am intalnit si unt din categoria unt superior, care avea in el, in proportie de 80 la suta, grasime vegetala" povesteste Constantin Cerbulescu, presedinte ANPC.
In jumatate din probele testate de Protectia Consumatorului s-au raportat nereguli. Branzeturile mai multor fabricanti au fost dovedite ca falsuri.
Va intrebati poate de ce autoritatile noastre de control nu fac mai multe astfel de analize, pentru a scoate de pe piata produsele neconforme, atata vreme cat laboratoarele dispun de toata tehnica necesara? Un motiv ar fi nivelul costurilor. Determinarea unei singure probe costa intre 150 si 4500 de lei.
Asta, in timp ce, in alte tari, producatorii se inghesuie ei insisi la analize, pe care le fac publice, tocmai ca sa dovedeasca autenticitatea produselor.

(http://stirileprotv.ro)

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Plamanii Capitalei, mancati de TBC-ul banilor - de Andrei A. Dobrogea (Gardianul)

Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana, de vina fiind si VIP-urile care defriseaza in voie padurile adiacente. Miercurea trecuta, in Bucuresti era mai cald decåt in Nairobi, capitala Kenyei, sau decåt in Yaounde, capitala Camerunului. Principalul motiv care a dus la incalzirea globala il reprezinta defrisarile de paduri si schimbarea destinatiilor spatiilor verzi. Iar stoparea defrisarilor reprezinta cea mai facila metoda de a reduce procesul de incalzire globala. Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana, cu praf, cu noxe, singurul antidot fiind oxigenul vegetatieiIn Bucuresti s-au taiat un milion de copaci si inca alte doua milioane in padurile din afara Capitalei. A ramas 25% din suprafata acoperita de arbori in 1989. S-a taiat fara mila, s-au facut case, banci, magazine pe locul unde ar trebui sa fie arbori. Ilegalitatile de acest gen sunt si au fost determinate de activitatea unor functionari corupti din Ministerul Agriculturii care emit aprobari de scoatere...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

B.G.S., o politie paralela, care le aduce fratilor Bogdan si George Oprea profituri de 30.000.000 de euro pe an!

Una dintre afacerile care l-au dus pe anonimul Bogdan Oprea de la un simplu bodyguard la poziţia de milionar în topul Forbes este şmecheria B.G.S.. Fondată în 1994, cu două bîte şi cîţiva dolari împrumutaţi, B.G.S. a ajuns să le aducă lui Bogdan Oprea şi fratelui său, George Oprea, un profit de 30 de milioane de euro anual, pe timp de criză! Dacă pînă în 2004, afacerea B.G.S. putea fi considerată una normală, nediferenţiindu-se cu nimic de celelalte, cu acelaşi obiect de activitate, după 2004 aceasta a explodat. La baza lansării în învîrtelile cu bani mulţi au stat numeroasele contracte pe care B.G.S. le-a cîştigat cu statul sau  cu autorităţile locale, pentru paza unor obiective. De la parcuri şi grădini publice, pînă la sisteme de irigaţii, autostrăzi, stadioane, spitale sau pieţe, B.G.S. nu a lăsat să îi scape aproape nimic. Surse din cadrul acestui sistem al firmelor de pază şi protecţie ne-au dezvăluit  că „boom“- ul B.G.S. s-a bazat pe relaţia  foart...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Votul e cea mai profitabila investitie

  Pentru partidele de la Putere, corectitudinea alegerilor si democratizarea institutiilor statului de drept nu constituie o prioritate. Cam asta rezulta din analiza discursului lor politic recent. Or fara o reforma electorala clara, Romania va organiza niste alegeri absolut inutile. De demonstrat. Asocierea intre politicieni si afaceristi, veche de cand lumea, nu e brand romanesc. Accesul celor bogati la putere s-a facut pretutindeni prin mijlocirea alesilor si a functionarilor de stat corupti. Aceleasi lucruri se petrec si in democratiile consacrate, evident, intr-o masura mult mai mica decat in tarile unde Justitia nu-si (poate) face datoria. Singurele diferente constau probabil in dimensiunile business-ului si tragismul consecintelor. Votul nostru si averile lor Afirmatiile de mai sus pleaca de la o observatie verificata: in Romania principalele averi provin din afaceri cu statul, din tunuri date bugetelor nationale, locale sau sectoriale, adica ale ordonatorilor secunda...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe