Treceți la conținutul principal

Legea Big Brother, in vigoare. Vezi cine si cum te va urmari

Legea privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, cunoscuta si sub denumirea de "Legea Big Brother", a intrat in vigoare, joi, 21 iunie.

Actul normativ prin care furnizorii de Internet si de telefonie fixa si mobila sunt obligati sa stocheze, timp de sase luni, date legate de convorbirile telefonice si de e-mailurile clientilor, a fost promulgata pe 12 iunie de presedintele Traian Basescu.

In urmatoarele trei luni, Guvernul va trebui sa aprobe normele metodologice de aplicare a legii, iar furnizorii sunt obligati sa inceapa monitorizarea convorbirilor telefonice si e-mailurilor in maximum sase luni de la intrarea in vigoare a legii.

"Prezenta lege stabileste obligatia furnizorilor de retele publice de comunicatii electronice si a furnizorilor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului de a retine anumite date generate sau prelucrate in cadrul activitatii lor pentru punerea acestora la dispozitia organelor de urmarire penala, instantelor de judecata si organelor de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale in scopul utilizarii lor in cadrul activitatilor de prevenire, de cercetare, de descoperire si de urmarire penala a infractiunilor grave sau pentru rezolvarea cauzelor cu persoane disparute ori pentru punerea in executare a unui mandat de arestare sau de executare a pedepsei", se precizeaza in textul legii.

Astfel, furnizorii de telefonie fixa si mobila vor retine date precum numarul de telefon, numele, dar si adresa persoanei care efectueaza apelul, abonat sau utilizator inregistrat, precum si numarul persoanei apelate sau catre care a fost redirectionat un apel, data si ora initierii si a incheierii comunicarii. Totodata, sunt monitorizate sms-urile si mesageria vocala.

De asemenea, furnizorii de servicii de Internet vor retine numele si adresa utilizatorului, data si ora conectarii si a deconectarii de la Internet, adresa IP, data si ora conectarii si a deconectarii de la serviciul de e-mail sau de telefonie prin Internet.

Porivit art. 1 din lege, prevederile "se aplica datelor generate sau prelucrate ca urmare a unei comunicatii ori a unui serviciu de comunicatii si nu se aplica in ceea ce priveste continutul comunicarii sau informatiilor consultate in timpul utilizarii unei retele de comunicatii electronice, in aceste cazuri fiind aplicabile prevederile Codului de procedura penala, precum si cele ale legilor speciale in materie."

Cu alte cuvinte, nu poate fi interceptat sau stocat continutul convorbirilor, sms-urilor sau e-mailurilor si nu pot fi stocate informatiile consultate in timpul utilizarii Internetului.

Procurorii au acces la aceste date doar cu aprobarea judecatorului.

Informatiile retinute pot fi trimise, la cerere, autoritatilor din domeniul sigurantei nationale pentru actiunile de prevenire, cercetare, descoperire si urmarire a infractiunilor grave, in termen de 48 de ore sau cel mult in 5 zile.

Amenzile pentru nerespectarea obligatiilor sunt cuprinse intre 2.500 de lei si 500.000 de lei.

Adoptata initial de Parlament in 2008, legea privind prelucrarea si stocarea datelor cu caracter personal a fost declarata neconstitutionala, in 2009, de catre Curtea Constitutionala.

Ulterior, Valerian Vreme, fost ministru Comunicatiilor, si democrat-liberalul Adrian Badulescu, ofiter al Serviciului Roman de Informatii in perioada 1992 - 2002, au readus in Parlament acelasi proiect de lege, la inceputul lunii noiembrie 2011. Respinsa de Senat, legea a fost aprobata pe 22 mai de Camera Deputatilor, forul decizional.

"Legea Big Brother" transpune in legislatia nationala Directiva europeana 2006/24/CE. Ministrul Afacerilor Externe, Leonard Orban, avertiza, in urma cu o luna, ca Romania risca amenzi de peste 30.000 de euro pe zi daca nu va adopta cat mai repede legea, Comisia Europeana deschizand procedura de infringement. 

(www.ziare.com)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plamanii Capitalei, mancati de TBC-ul banilor - de Andrei A. Dobrogea (Gardianul)

Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana, de vina fiind si VIP-urile care defriseaza in voie padurile adiacente. Miercurea trecuta, in Bucuresti era mai cald decåt in Nairobi, capitala Kenyei, sau decåt in Yaounde, capitala Camerunului. Principalul motiv care a dus la incalzirea globala il reprezinta defrisarile de paduri si schimbarea destinatiilor spatiilor verzi. Iar stoparea defrisarilor reprezinta cea mai facila metoda de a reduce procesul de incalzire globala. Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana, cu praf, cu noxe, singurul antidot fiind oxigenul vegetatieiIn Bucuresti s-au taiat un milion de copaci si inca alte doua milioane in padurile din afara Capitalei. A ramas 25% din suprafata acoperita de arbori in 1989. S-a taiat fara mila, s-au facut case, banci, magazine pe locul unde ar trebui sa fie arbori. Ilegalitatile de acest gen sunt si au fost determinate de activitatea unor functionari corupti din Ministerul Agriculturii care emit aprobari de scoatere...

Votul e cea mai profitabila investitie

  Pentru partidele de la Putere, corectitudinea alegerilor si democratizarea institutiilor statului de drept nu constituie o prioritate. Cam asta rezulta din analiza discursului lor politic recent. Or fara o reforma electorala clara, Romania va organiza niste alegeri absolut inutile. De demonstrat. Asocierea intre politicieni si afaceristi, veche de cand lumea, nu e brand romanesc. Accesul celor bogati la putere s-a facut pretutindeni prin mijlocirea alesilor si a functionarilor de stat corupti. Aceleasi lucruri se petrec si in democratiile consacrate, evident, intr-o masura mult mai mica decat in tarile unde Justitia nu-si (poate) face datoria. Singurele diferente constau probabil in dimensiunile business-ului si tragismul consecintelor. Votul nostru si averile lor Afirmatiile de mai sus pleaca de la o observatie verificata: in Romania principalele averi provin din afaceri cu statul, din tunuri date bugetelor nationale, locale sau sectoriale, adica ale ordonatorilor secunda...

Revoluţia Română: În ce a constat „dizidenţa” neo-kominterniştilor loviluţiei din 1989? Partea a III-a

Existenţa a două milioane de etnici maghiari pe teritoriul României şi a faptului că, odată cu absolvirea unei forme de învăţămînt, unii etnici maghiari au primit repartiţii şi s-au stabilit în zone cu populaţie majoritar românească, a constituit un avantaj al AVO în faţa serviciilor de informaţii occidentale. Dosarele Direcţiei a IV-a de contraspionaj militar românesc Corbi I şi II au vizat reţeaua KGB şi GRU angrenată în spionaj în favoarea URSS şi înlăturarea lui Ceauşescu de la putere. Reţeaua a fost alcătuită prioritar din kominternişti români care făcuseră studiile în URSS cu diverse specializări, inclusiv militar. Obiectul dosarelor fiind generalii Ion Ioniţă, Nicolae Militaru, Istvan Kostyal, Ioan Şerb, comandorii Radu Nicolae şi Cico Dumitrescu şi alţii. Oarecum tangenţial şi legăturile lor politice din activul PCR precum Gheorghe Apostol, Ion Iliescu şi alţii. Din rapoartele contraspionajului militar reiese că dorinţele membrilor acestui grup...